Capitolul 3

[Înapoi] [Cuprins] [Înainte]

De vreme ce m-am făgăduit la capitolul de mai sus, ca să vă arăt prin mărturii cum că ereticii se numesc cu numele Iacob, iar pravoslavnicii, se numesc cu numele Israel,

Pentru aceea m-am silit şi eu şi am pus osteneală, ca să scriu aici cu bune mărturii, cum că aşa este, adică ereticii, se numesc Iacob, iar pravoslavnicii se numesc, cei binecuvântaţi, Israel. Ci numai mă rog cititorule, ca să nu-ţi fie greu să asculţi lungimea cuvântului pentru că acest cuvânt nu-ţi este în deşert, că nu numai cu pâine va trăi omul, ci şi cu tot cuvântul lui Dumnezeu.

Să vedem la Cartea întâi a lui Moise, ce se numeşte Geneza 32 Stih  24. Că zice: "şi s-au luptat un om cu Iacob, şi au întrebat omul acela pe Iacob, cum este numele tău, şi au răspuns Iacob la omul acela, şi au zis: numele îmi este Iacob, şi a zis omul acela către Iacob, să nu mai fie numele tău Iacob, ci Israel să fie numele tău, că ai biruit cu Dumnezeu, şi cu oamenii tare vei fi (Facerea 32, 28); au întrebat şi Iacob pe omul acela, cum este numele lui şi au răspuns omul lui Iacob, - pentru ce tu mă întrebi de numele meu şi numele meu este minunat. Şi au numit Iacob numele locului acestuia, vederea lui Dumnezeu, Stih, 36. "or am văzut zice pe Dumnezeu faţă către faţă, şi s-au mântuit sufletul meu".

Până aici sunt cuvintele Sfintei Scripturi, şi de aceste cuvinte, sunt foarte mirat. Una că întâi zice: că s-au luptat un om cu Iacob, şi la urmă zice: şi au numit Iacob locul acesta vederea lui Dumnezeu, şi încă şi altă minune, că zice: "am văzut pe Dumnezeu faţă către faţă" şi să trăiască; de vreme ce însuşi Dumnezeu zice către Moise: Exod Cap. 23 Stih 20 "Că nu poate omul să mă vadă pe mine, şi să trăiască". La fel şi Mântuitorul zice: "pe Dumnezeu nimenea nu l-au văzut, fără numai Fiul". De aceea trebuie să înţelegem, cum că întruparea lui Hristos au văzut Patriarhul Iacob, mai înainte prin Sfântul Duh, care au fost om deplin, şi Dumnezeu deplin.

Precum însuşi răspunde către Iacob, şi zice: "pentru ce tu întrebi de numele meu, care este minunat?" arătat este că Hristos au fost cel ce s-au luptat cu Iacob, şi se cheamă numele lui, sfetnic minunat, şi pentru aceea zice: Isaia, Cap.  9 Stih  6. "întâi cu om s-au luptat" şi la urmă zice: "am văzut pe Dumnezeu". Să mergem acum, puţin mai jos tot la Geneza Cap.  35. unde zice: “Şi s-au arătat Dumnezeu către Iacob, încă o dată în Luza, când au venit Iacob de la Mesopotamia Siriei, şi au zis Dumnezeu către el, numele tău să nu mai fie Iacob ci Israel să fie numele tău". Aceasta iarăşi de mirat este, de vreme ce Dumnezeu numai cu cuvântul au zis, şi s-au făcut toată lumea, şi împlinirea ei. Psalm 148 Stih 5. Iar aici de două ori au fost trebuinţă, ca să blagoslovească Dumnezeu pe Patriarhul Iacob, cu numele cel blagoslovit Israel. Au nu s-au încredinţat Iacob întâi când s-au luptat Hristos cu el, şi-l blagosloveşte şi zice să nu fie numele tău Iacob, ci Israel, de ce şi pentru ce l-au blagoslovit de două ori? Ci o taină mare au descoperit Dumnezeu Patriarhului Iacob, cu aceste două blagoslovenii. Mai întâi trebuie să ştim cum că numele Israel se înţelege în limba evreiască, văzător de Dumnezeu. Iar cuvântul Iacob are două înţelesuri în limba evreiască, o dată se înţelege "călcâiul", şi altă dată se înţelege, "amăgitorul", şi aflăm că în vremea când s-au născut el, ţinând cu mâna lui pe Isaac de călcâi, pentru aceea l-au şi numit pe el Iacob. Geneza 26. Aşişderea când au luat Iacob blagosloveniile de la tatăl său Isaac, care blagoslovenii au fost să le dea lui Isav, atunci au plâns Isav şi au zis: "cu adevărat de două ori m-au amăgit", Geneza Cap. 27 Stih 36. Arătat este că cuvântul Iacob are două înţelesuri, sau călcâiul sau amăgitorul. Dar cuvântul Israel va să zică, văzător de Dumnezeu. Acum ţine dar aceasta, şi vei pricepe Sfânta Scriptură. Legea cea veche s-au numit cu numele Iacob, care "călcâiul" înseamnă: că trupească Lege era: iar Legea cea nouă, "Israel" se numeşte, adică "văzător de Dumnezeu". Precum aflăm când au tocmit Balac, pe Varlaam, ca să blesteme neamul jidovesc, zice Varlaam: "răsări-va o stea din Iacob, şi se va scula un om din Israel, şi va zdrobi pe domnii lui Moab, la Numerii Cap. 24 Stih 17. Vezi cât de luminat zice şi Varlaam pentru steaua după care au venit Magii, zice: “stea din Iacob", că atunci au fost încă legea veche, care Iacob s-au numit. Matei Cap. 2 Stih  6. Iar după ce s-au botezat Hristos, şi au zdrobit domniile lui Moab, adică, au zdrobit puterile întunericului. Cum zice şi David: Psalm 73 Stih 14. "Tu ai zdrobit capetele balaurului în apă", adică prin puterea Botezului Domnului nostru Iisus Hristos în Iordan au slăbit balaurul cu şapte capete de care pomeneşte Sfântul Ioan cuvântătorul de Dumnezeu la Apocalipsis.

Aşa şi aici unde zice Varlaam, se va scula un om din Israel, şi va zdrobi domniile lui Moab, duhovniceaşte se înţelege. Adică Hristos va zdrobi prin Botez puterea Diavolului. Căci Egiptul, Moab, Babilonul, şi celelalte nume de care pomeneşte Isaia, acestea sunt cetăţile întunericului. Şi zice şi Varlaam, om din Israel. Arătat este că legea veche s-au numit Iacob. Iar după ce s-au botezat Hristos au trecut umbrele, şi au venit ziua. Legea darului se numeşte Israel. Cântarea 4 Stih 6. Şi ascultă ce zice Duhul Sfânt prin glasul lui Isaia: Cap. 65 Stih 15. "Iată, cei ce-mi slujesc mie se vor bucura. Iar voi (jidovii) vă veţi strica întru zdrobirea duhului vostru, că veţi părăsi numele voastre, spre saturarea celor aleşi ai mei. Iar pe voi vă va omora Domnul".

Arătat este că jidovii au răstignit pe Domnul, au părăsit numele cel blagoslovit Israel (şi se numesc adunarea satanei) Apocalipsis: Cap. 2 Stih 18. Şi sunt ucişi la suflet de la Dumnezeu, cum am pomenit mai sus de multe ori. Cum şi Isaia zice: Cap. 59 Stih 10. "Pipăi-vor peretele întru amiază zi ca orbul întru amiază noapte, ca şi când ar şi muri. Iar noi că am primit pe Hristos, şi suntem aleşi ai lui Dumnezeu, ne-am învrednicit de numele cel blagoslovit că ne numim Israilul cel duhovnicesc, "cel nou". Şi iată cum mai adaugă Prorocul şi dă şi alt semn pentru noi de zice: Stih 11. "Iar cei ce slujesc mie li se va pune nume nou, care nume va fi binecuvântat în tot pământul, pentru că vor binecuvânta pe Dumnezeul cel adevărat pe Hristos, care este Dumnezeul cel adevărat, că l-am primit ne-am învrednicit ca peste numele ce-l avem, Israel, încă un alt nume, să adăugăm adică creştin, care nume este binecuvântat în toată lumea. Iar ereticii care sunt înşelaţi de Arie, şi de Origen, şi de Nestorie şi de alţi mulţi eretici se numesc Iacob, prin care se înţelege înşelător. Cum şi David zice spre faţa lui Hristos: "pentru eretici înstrăinat fraţilor mei, şi nemernic fiilor maicii mele, adică jidovii care fraţi au fost lui Hristos, şi ei l-au înstrăinat de la dânşii, căci n-au vrut să-l primească". Cum zice Prorocul Ieremia: Cap. 12 Stih 6. "Ca şi fraţii tăi s-au lepădat de tine". La fel şi Evanghelistul Ioan zice: Cap. 1 Stih 11. "La ale sale au venit, şi ai săi pe dânsul nu l-au primit". Şi pentru aceea zice David: Psalm 61 Stih 11. "Înstrăinat am fost fraţilor mei". Iar nemernic [străin, necunoscut] este Hristos: pentru ereticii care se numesc fiii maicii noastre Biserici, şi nu îl cinstesc aşa cum trebuie. Precum grăieşte Duhul Sfânt prin înţeleptul Solomon şi zice: la Cântări Cap. 1 Stih 5. "Nu vedeţi că sunt negru că fiii Maicii mele s-au învrăjbit pentru mine". Adică ereticii s-au învrăjbit pentru Hristos.

Acum să ne întoarcem la întrebarea ce trebuinţă au fost ca să blagoslovească Dumnezeu de două ori pe Patriarhul. Ascultă acuma şi răspuns, întâi când s-au luptat Hristos cu Patriarhul zice Hristos către el, "să nu mai fie numele tău Iacob care călcâi înseamnă şi nici al neamului tău căci tu m-ai primit pe mine" cum am pomenit mai sus, Efraim, Veniamin, Iuda, şi jumătate din neamul lui Manasi, să primească legea cea nouă, legea lui Hristos: legea darului, care Israel se numeşte, iar a doua oară când a venit Patriarhul la Luza, iarăşi s-au arătat Dumnezeu către dânsul şi au zis lui, "să nu mai fie numele tău Iacob adică înşelător chiar de vor primi fiii tăi pe Mesia cel adevărat, pe Iisus Hristos: să nu primească credinţa cea cu numele Iacob adică înşelaţi, ci Israel să fie numele lor. Aceştia sunt pravoslavnicii care sunt văzători de Hristos Dumnezeu fără de nici o înşelăciune.

Şi aceste cuvinte grăieşte Duhul Sfânt prin glasul lui Isaia: Cap. 44 Stih  3, 4. “Eu voi da apă celor care merg în loc fără de apă" şi altele: "şi vor răsări ca iarba în mijlocul apei ce curge, şi ca salcia lângă apa curgătoare prin Sfântul Botez “zice Prorocul, şi mai adaugă Prorocul: Stih 5. Acesta va zice: "al lui Dumnezeu sunt" şi numele lui Iacob va striga, şi altul va scrie cu mâna sa "al lui Dumnezeu sunt" şi pe numele lui Israel va striga. Adică: după ce vor primi oamenii sfântul botez, ce va fi de aici înainte zice Prorocul. Ereticul va zice numai cu gura "al lui Dumnezeu sunt, creştin sunt" iar faptele creştineşti nu va avea, nici semnul cinstitei cruci nu-şi va face cu mâna lui. Unul ca acela, numele lui Iacob va striga, adică înşelătorul căci va fi înşelat de Arie spurcatul. Iar altul, zice Prorocul va scrie cu mâna lui, nu ca ereticul cu un deget, ci cu trei degete, în numele Sfintei Treimi, unul ca acela Israel va striga, adică văzătorul de Hristos Dumnezeu. Şi ascultă puţin mai jos ce mai zice Isaia: Cap.  48 Stih 1. "Auziţi acestea casa lui Iacob, cei ce vă chemaţi pe numele lui Israel, şi din apa lui Iuda aţi ieşit, şi vă juraţi pe numele Dumnezeului lui Israel, iar nu cu adevăr." Vezi cât de luminat zice Prorocul pentru ereticii care casa lui Iacob se numesc, că sunt înşelători, şi cu numele lui Israel se cheamă, că zic ei că sunt creştini, dar nu sunt creştini, ci eretici, pentru că au ieşit din apa botezului lui Hristos care au ieşit din neamul Iuda, şi ne-au arătat sfântul Botez la Iordan prin afundare de trei ori în numele sfintei troiţe, iar ereticii n-au primit apa afundării, ci îşi toarnă numai pe cap ; ereticul se jură pe numele Dumnezeului lui Israel, şi zice pe Hristosul meu, numai că nu este Hristos al lui, ci al lui Israel adică al pravoslavnicilor este Hristos, cum grăieşte Dumnezeu prin glasul lui Isaia: Cap. 45 Stih 3. de zice: ,"Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, cel ce chem numele tău Dumnezeul lui Israel: al Pravoslavnicilor".

Aşa, iubitul meu cititor ţine bine minte: ereticul se numeşte Iacob, şi pravoslavnicul se numeşte Israel, şi vei înţelege Sfânta Scriptură,căci altfel nu se poate. Iată ce zice Psalmistul: la Psalm 77 Stih 6, acolo zice David, poţi să spui că neamul jidovesc n-are Lege, şi sunt un neam fără de Lege, nici pe Hristos nu mărturisesc, ci mai vârtos îl hulesc. Arătat este că pentru eretici zice David că ei îl mărturisesc pe Hristos, iar pravoslavnicii care se numesc Israel, au Legea cea adevărată, cum şi Moise zice pentru neamul lui Levi: la a doua Lege Cap.  33 Stih 10: "Arăta-vor îndreptările tale lui Iacob, şi Legea ta lui Israel". Adică: ereticii pentru că mărturisesc pe Hristos, s-au învrednicit de dreptate, nu după Pravilă care este hotărâtă de şapte soboare, ci fireşte fac ei dreptate, şi zice sfântul Apostol Pavel: "Cei ce n-au Lege, fac ale Legii “ Zice şi Prorocul Isaia: Cap. 29 Stih 13: "Şi au zis Domnul: aproape este norodul acesta de mine, cu gura lui, cu buzele sale mă cinsteşte, iar inima lui departe stă de mine, şi în zadar cred întru mine, învăţând porunci omeneşti. Măcar că Hristos aduce prorocirea aceasta şi pentru jidovi, dar şi pentru eretici, putem să tâlcuim că în multe feluri se înţelege Scriptura, mai vârtos că Hristos nu este cinstit de jidovii aceştia de acum nici măcar prin buze, ba, mai mult îl hulesc prin buzele lor. Şi iată ce zice David la Psalm 98 Stih 4. "Judecată şi dreptate întru Iacob tu ai făcut": Şi iarăşi la Psalm 144 Stih 8. "Cel ce vesteşte cuvântul său lui Iacob, şi judecăţile şi îndreptările sale lui Israel".

Arătat este, că noi, pravoslavnicii, ne-am învrednicit să facem judecăţile şi dreptăţile, după Legea lui Hristos: iar ereticii, că le-au vestit Tatăl prin cuvântul său pe Hristos şi ei mărturisesc pe Hristos măcar cu erezii, însă s-au învrednicit de fac dreptăţile fireşte.

Iar jidovii, şi alţi păgâni, care nu mărturisesc pe Hristos nicidecum nu s-au învrednicit ca să facă dreptate, nici firească, cum adaugă David aici şi zice: "N-au făcut aşa la toate neamurile, şi dreptăţile sale n-au arătat lor". Şi iarăşi: la Psalm 72 Stih 6, “îmbrăcatu-s-au cu nedreptate, şi cu păgânătatea lor". Iată ce mai zice David şi iată ce despărţire este între pravoslavnici, şi între eretici, Psalm 16 Stih 8. "Când va întoarce Domnul robia norodului său, bucura-se-va Iacob, şi se va veseli Israel. Care prorocire s-au şi împlinit la venirea cea dintâi, a Domnului nostru Iisus Hristos: când au întors sufletele oamenilor din robia iadului de atunci se bucură ereticii, care se numesc Iacob, că bucuria se înţelege trupeşte, iar veselia va să zică sufleteşte. Cum zice Isaia: Cap. 49 Stih 16 "Veseliţi-vă cerurilor, şi să se bucure pământul". Şi ereticii că mărturisesc pe Hristos, se bucură trupeşte, cum zice înţeleptul Sirah la înţelepciunea sa: Cap. 36 Stih 10. "Toate neamurile lui Iacob, se adună ca să facă inimă bună, şi se nevoiesc spre mâncărurile lor, iar Israel cel nou, Pravoslavnic, se nevoieşte cu Duhul, şi pentru mântuirea sufletească". Zice şi Amos pentru jidovi, şi pentru eretici: Cap. 7 Stih 2. "Şi am zis: Doamne fie-ţi milă, cine va scula pe Iacob că s-au împuţinat, şi de două ori zice: o dată pentru neamul jidovesc, care se numesc Iacob călcâiul, şi a doua oară pentru eretici, care se numesc Iacob înşelătorul". Şi se plânge Prorocul Amos pentru dânşii, că sunt ei împuţinaţi în credinţa lui Hristos. Cum zice David: la Psalm 11 Stih 1. "Că s-au împuţinat adevărurile de la fiii oamenilor “.

Căci ereticii să numesc fiii oamenilor, şi s-au împuţinat de la Hristos care zice: "Eu sunt calea şi adevărul.

Şi de vrei mărturie cum că ereticii se numesc Fiii oamenilor, mai întâi caută la Geneza Cap. 20 Stih 6 şi vei afla scrise cuvintele acestea: "Şi au văzut Fiii lui Dumnezeu, pe fetele oamenilor că sunt frumoase, şi le-au luat loru-şi muieri". Aceste cuvinte aşa se înţeleg: că oamenii cei care s-au tras din Sith, au fost cu fapte bune, şi pentru aceea îi numeşte Scriptura Fiii lui Dumnezeu. Iar fetele, că s-au tras de la Cain, cu fapte rele, le numeşte pe dânsele fetele oamenilor, şi până la o vreme s-au păzit neamul lui Sith, a nu se împreuna cu neamul lui Cain, iar de la o vreme au văzut Fiii lui Dumnezeu, cei cu fapte bune, care s-au tras din Sith, pe fetele oamenilor, ale lui Cain, că sunt frumoase, şi au început a se împreuna cu dânsele, şi s-au născut lor uriaşi, oameni mari, şi urâţi, cu fapte rele, până ce au venit şi potopul.

Arătat este cum că oamenii cei care sunt cu fapte bune, se numesc Fiii lui Dumnezeu, iar cei cu fapte rele sunt Fiii oamenilor.

Acum noi pravoslavnicii că am primit pe Hristos, şi credem fără de nici un eres, ne-au dat Hristos putere, ca Fiii lui Dumnezeu să ne facem, Ioan Cap. 30 Stih 12. La fel mulţi sunt din pravoslavnici făcători de pace, aceia Fii lui Dumnezeu se vor chema, Matei Cap. 5 Stih  9.

Iar ereticii s-au abătut de la Hristos, la îndărătnici, cum au zis Moise mai înainte către jidovi în a doua Lege Cap. 32, Stih 14. "Şi au mâncat Iacob grăsime din măduva grâului, şi sânge din struguri au băut vin, şi s-au săturat, îngroşatu-s-au, şi au părăsit pe Dumnezeul cel ce l-au făcut pe el, şi s-au depărtat de la Dumnezeu Mântuitorul său." Măcar că au zis Moise către jidovi cuvintele acestea, însă cu Duhul Sfânt au văzut mai înainte, că jidovii vor părăsi numele Iacob, şi Israel spre saturarea acelor aleşi ai lui Hristos: cum am pomenit şi mai sus la Prorocirea lui Isaia. Că zice David la Psalm 61 Stih 11. "O dată au grăit Dumnezeu, două acestea am auzit, Duhul Sfânt grăieşte prin Moise către jidovi, dar tocmai spre eretici ţinteşte şi de aceea zice de două ori Moise, îngroşatu-s-au, îngroşatu-s-au, şi pentru jidovi, şi pentru eretici".Către jidovi zice trupeşte, au mâncat măduva grâului, şi au băut vin. Iar către eretici zice duhovniceşte, adică au mâncat trupul lui Hristos, şi au văzut sângele lui Hristos: şi pentru aceea zice din grăsime măduva grâului au mâncat, şi nu zice în scurt din grâu au mâncat: ca să cunoaştem, că pentru trupul lui Hristos se înţelege. Aşijderea şi la vin nu zice vin din struguri au băut, ci zice sânge din struguri au băut vin, că pentru sângele lui Hristos, se înţelege. Ereticii mai întâi au fost pravoslavnici şi au mâncat Tainele lui Hristos şi s-au săturat, atunci s-au depărtat de la Hristos Dumnezeu Mântuitorul lor, prin ereziile lui Arie.

Dară şi Hristos i-au lepădat pe ei, precum Prorocul Isaia cel cu Duh mare, care au văzut mai înainte cele ascunse ce vor să fie până în veci. Au văzut şi pentru eretici că se vor depărta de la Hristos: şi Hristos va lepăda pe ei, şi-i cheamă Prorocul Isaia iarăşi către Hristos, şi zice: "Aştepta-voi pe Dumnezeu cel ce şi-au întors faţa sa de la casa lui Iacob", Isaia Cap. 6 Stih  17. Şi pentru aceea se numesc ei fiii oamenilor. Cum zice David: la Psalm 16 Stih 4. "Ca să nu grăiască gura mea lucruri omeneşti". Şi iarăşi: la Psalm 57 Stih 1. "De grăiţi după adevăr fiii oamenilor". Şi iarăşi: la Psalm 30 Stih 20. "Ascunde-vei pe drepţi întru ascunsul feţii tale, de tulburarea oamenilor";, adică: de tulburarea ereticilor. Şi iarăşi: la Psalm 61 Stih 9. "Însă goi sunt fiii oamenilor, mincinoşi sunt fiii oamenilor." Şi iarăşi: la Psalm 115 Stih 2. ,,Şi eu am zis întru spaima mea, tot omul este mincinos".

Acestea toate zice către fiii oamenilor care se numesc eretici. Iar jidovii se numesc dobitoace. Nu zic eu, ci Prorocul Ieremia este de faţă, care zice pentru dânşii: Cap. 5 Stih 8. "Cai nebuni spre partea femeiască", şi vezi încă dobitoace necurate îi face Prorocul pe dânşii, şi cu adevărat dobitoace sunt neamul jidovesc. Căci şi Hristos, zice către dânşii: "Rudă rea şi prea stricată," Matei Cap. 12 Stih 39. Şi David că au căzut el în păcatul preacurviei zice: la Psalm 72 Stih 22. “Dobitoc m-am făcut lângă tine", şi iarăşi puţin mai sus, adică la Psalm 48 Stih 12 zice David mai lămurit pentru păcatul curviei. "Şi omul fiind în cinste n-au priceput, alăturatu-s-au cu dobitoacele cele fără de minte, şi s-au asemănat lor".

Ce deosebire este între cuvântul alăturat, şi între cuvântul asemănat; ci numai o taină mare au descoperit David, cu cuvintele acestea: că sfinţii Proroci nici o vorbă n-au grăit în zadar. Şi încă mai vârtos că Duhul Sfânt au grăit prin gurile lor, şi însuşi Hristos zice: la Matei Cap. 12 Stih 6. "Pentru tot cuvântul în deşert ce va grăi omul are să dea răspuns în ziua judecăţii".

Şi ascultă ce taină au descoperit David cu cuvintele acestea, că de mirat lucru este. Dumnezeu blagosloveşte pe Adam şi zice către el, Geneza 1 Stih 28. "Să stăpâneşti toate zidirile, şi toate ce au Duh de viaţă". La fel şi către noi zice Dumnezeu: Geneza 9 Stih 2. ,,Şi tremurul, şi frica voastră să fie peste toate fiarele pământului"

Cum oare se întâmplă de multe ori că oamenii sunt mâncaţi de fiare: Geneza 1 Stih 27. “Şi încă mai vârtos că omul sub chipul lui Dumnezeu s-au zidit".

Şi David în toată viaţa lui s-au mirat de lucrul acesta, iar după ce au căzut el însuşi în păcatul curviei, au simţit că chipul lui Dumnezeu au lipsit de la dânsul, apoi zice: "Şi omul fiind în cinste" adică: în cinstea împăraţilor. Şi a doua oară iarăşi zice: "Şi omul fiind în cinstea Prorocilor", şi n-au priceput la ce cinste l-au suit Dumnezeu, şi s-au asemănat dobitoacelor celor fără de minte, că au făcut faptă dobitocească, adică: curvia. Şi s-au asemănat lor, că au lipsit chipul lui Dumnezeu de la el, şi au rămas asemenea cu dobitocul. Şi atunci are puterea fiara sălbatică să strice pe om, că nu-l cunoaşte că este om, pentru că n-are chipul lui Dumnezeu pe el, ci chip dobitocesc. Şi pentru aceea se roagă David de zice: la Psalm 73 Stih 20. "Să nu dai fiarelor sufletul cel ce se mărturiseşte ţie". Acoperit grăieşte Prorocul, căci nici sufletul să nu-l lase Dumnezeu în mâinile diavolilor, fiarele cele cumplite, nici trupul să nu-l lase Dumnezeu la fiarele cele pământeşti. Şi vezi unde zice David: la Psalm 8 Stih 7. "Toate le-ai supus sub picioarele omului, oile şi boii, păsările cerului, şi peştii mari", şi altele. Iar fiarele nu le pomeneşte David: că s-au ştiut vinovat cu păcatul curviei.

Iată cum am arătat prin multe mărturii că Pravoslavnicii se numesc Fiii lui Dumnezeu, şi Ereticii se numesc Fiii oamenilor, iar jidovii se numesc cai, dobitoace necurate, până la vremea de apoi când se va face o turmă şi un păstor, cum am pomenit mai sus. Iar la capitolul al patrulea, voi arăta cu ajutorul lui Hristos, şi anul în care va fi împlinirea cuvintelor lui Hristos: că cerul şi pământul vor trece, iar cuvintele Domnului nu vor trece. Şi trebuie să vină de la toate limbile cei aleşi către Hristos. Cum zice Isaia: Cap. 65 Stih 25. "Atunci vor paşte mieii cu lupii, şi leul cu boul va mânca paie", lupii sunt jidovii, câini sălbatici, şi mieii sunt pravoslavnicii cei fără de nici o prihană, boii sunt cel mai prost norod din pravoslavnici, iar leii sunt ereticii şi ceilalţi păgâni care strigă asupra pravoslaviei. Cum zice David: la Psalm 9 Stih 29, Pândeşte ca leul întru ascuns ca să tragă pe săracul către el. Aşa sunt ereticii şi ceilalţi păgâni, care gândesc totdeauna ca să tragă pe pravoslavnici către rătăcirea lor: iar Dumnezeu nu lasă, încă mai vârtos ca la vremea de apoi vor veni şi ei către Hristos: cum zice aici Prorocul, lupii adică: jidovii care latră numai asupra pravoslaviei dară n-au putere să facă rău. Şi la vremea de apoi vor veni şi dintr-ânşii la credinţa pravoslavnică, şi vor paşte mieii împreună cu pravoslavnicii. Iar ereticii şi alţi păgâni, care răcnesc ca leii asupra pravoslaviei, şi strigă, la vremea de apoi vor primi şi ei credinţa pravoslavnică, şi vor posti şi ei ca norodul cel prost al pravoslaviei, că norodul cel prost totdeauna mai tare păzeşte postul decât cei bogaţi, şi pentru aceea zice Prorocul, şi leul ca boul va mânca paie, iar şarpele pământ va mânca. Acesta este neamul din care s-au tras Iuda vânzătorul, pentru care zice David: la Psalm 108 Stih 16. ,"Stingă-se numele lui într-un neam". Şi acest neam va rămâne în rătăcire, cum am arătat mai sus şi pentru acest neam zice Prorocul şerpi, cum şi Hristos zice către ei, şerpi, pui de năpârcă, Matei Cap. 12 Stih 34. şi zice Prorocul că vor mânca pământ: cum şi David zice la Psalm 71 Stih 9. "Şi vrăjmaşii lui ţărână vor linge",adică vor plezni de necaz când vor vedea toate limbile în credinţă pravoslavnicească. Cum şi înţeleptul Solomon zice la înţelepciunea sa: Cap. 5 Stih 1. ,,Atunci va sta cu multă îndrăzneală dreptul, înaintea celor ce l-au necăjit pe dânsul şi cu cumplită frică se vor minuna de mântuirea lui: şi vor zice întru sine căindu-se, şi întru strâmtorarea duhului vor suspina" şi altele.

La fel şi David zice: la Psalm 35 Stih  6. " Oamenii şi dobitoacele vei mântui Doamne, adică: la vremea de apoi, vor veni ereticii care se numesc oameni, şi jidovii care se numesc dobitoace, şi vor primi sfânta credinţă pravoslavnicească, şi se vor mântui. Iar Solomon auzind pe Tatăl său, David, zicând aşa, nu înţelege şi zice: la Exod Cap. 3 Stih 19. "Tot o întâmplare este la om, ca şi la dobitoc", adică ereticul se numeşte om, aşa şi jidovul se numeşte dobitoc, şi "cine ştie duhul omului de se suie sus," Stih 21." şi duhul dobitocului de se pogoară jos". Adică: cine ştie duhul ereticului care se numeşte om de se suie sus că mărturiseşte pe Hristos, şi duhul jidovului care se numeşte dobitoc de se pogoară jos. Ci toţi care nu sunt pravoslavnici se pogoară în iad, cum zice Hristos: "cine nu este cu mine împotriva mea este". Matei Cap. 12 Stih 30. Şi pentru aceea zice David: "iar pe cei ce se abat la îndărătnicii, duce-i-va Domnul cu cei ce lucrează fără de lege, pace peste Israel" adică: pe ereticii care s-au abătut de la pravoslavie la ereziile lui Arie, va duce Dumnezeu pe dânşii, împreună cu jidovii care lucrează fără de lege la Tartar, iar peste pravoslavnici, care se numesc Israel, pace va aduce, zice şi Isaia: “Şi cei păcătoşi se vor zdrobi deodată cu cei fără de lege" în fundul iadului. Şi auzind eu nevrednicul atâta osândă cum osândesc sfinţii Proroci pe neamul jidovesc, şi pe eretici, mi s-au făcut mie milă de dânşii, şi am pus şi eu nevoinţă şi am scris în cartea aceasta multă mărturie pentru sfânta Pravoslavnică Credinţă, ca doară se va împlini şi la mine, ticălosul, cuvântul Psalmistului care zice: la Psalm 8 Stih  14. "Învăţa-voi pe cei fără de lege căile tale, şi cei necredincioşi la tine se vor întoarce", adică: pe jidovii cei fără de lege voi învăţa căile lui Hristos care duc la împărăţia cerului, şi ereticii poate că vor citi şi ei din cartea aceasta, şi îşi vor cunoaşte rătăcirea lor, şi atunci se vor întoarce către credinţa pravoslavnică. Cum zice Prorocul Isaia: Cap. 30 Stih 15. Aşa zice Domnul, Domnul Sfântul lui Israel (Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt). Când te vei întoarce, şi vei suspina, atunci te vei mântui. Şi atunci vei cunoaşte unde ai fost când ai nădăjduit întru cele deşarte".

Când se va întoarce ereticul de la erezii şi va primi iarăşi Credinţa Pravoslavnică atunci se va mântui.

Precum şi la vremea de apoi, când se va face o turmă, şi un păstor, se făgăduieşte Dumnezeu că va primi pe eretici iarăşi, cum zice Prorocul Isaia: Cap. 43 Stih 1. " Şi acum aşa zice Domnul Dumnezeu, cel ce te-au făcut pe tine Iacob (ereticul), şi cel ce au plăsmuit pe tine Israel (pravoslavnic), nu te teme că te-am mântuit, chematu-te-am pe numele tău.

Vezi pentru eretici zice: "cel ce te-au făcut, ca şi pe dobitoace", iar pentru pravoslavnici zice: "cel ce te-au plăsmuit" şi zice către ereticul, că te-am mântuit din rătăcirea ereticească, şi te-am chemat zice, pe numele tău, adică: iar te-am chemat Israel, care nume ai avut mai înainte când ai fost pravoslavnic, până nu te-ai abătut la îndărătnici, la învăţături străine, ale Papei de la Roma.

Şi ascultă ce proroceşte Prorocul pentru Papa, şi pentru cetatea lui, de zice: Amos Cap.  6 Stih  8. "S-au jurat Dumnezeu pe sine, că au urât trufia lui Iacob (lui Papa care se numeşte Iacob înşelătorul), şi voi pierde zice Domnul: cetatea cu toţi cei ce locuiesc într-ânsa", adică: cetatea Romei.

Arătat este, că la vremea de apoi, vor primi ereticii Pravoslavnica Credinţă. Şi este cineva netăiat împrejur la inimă, şi nu se încredinţează numai cu atâtea mărturii, şi pofteşte mai multe mărturii, cum că la vremea de apoi, vor primi ereticii Credinţa Pravoslavnică ? Să vină să asculte, foarte multe mărturii, numai să ţină minte cum am zis mai sus, adică unde pomeneşte Sfânta Scriptură Iacob, va să zică eretic, iar Israel, va să zică pravoslavnic.

Şi acum ascultă mai întâi pe Moise ce zice: la a doua Lege Cap. 32 Stih 9. "Şi s-au făcut partea Domnului, norodul său Iacob, funia moştenirii sale Israel". Adică: şi ereticii s-au făcut partea Domnului, că au părăsit ei ereziile Papei, şi s-au schimbat în Israel Pravoslavnic, care este moştenirea lui Dumnezeu, cum zice şi David: Psalm 144 Stih 4. " Că pe Iacob au ales lui Domnul şi pe Israel spre moştenirea lui", adică: măcar de au şi ales Hristos pe ereticii care se vor întoarce la pravoslavie, cum zice David puţin mai sus: Psalm 43 Stih 6. "Tu eşti împăratul meu, cel ce porunceşti mântuirea lui Iacob “, însă pravoslavnicii sunt moştenirea lui Hristos: cum zice puţin mai jos, la Psalm 148 Stih 14. "Cântarea tuturor cuvioşilor lui Israel norodul care este aproape de dânsul. Şi iarăşi: la Psalm 70 Stih 1. "Cunoscut este în Iudeea Dumnezeu, şi în Israel (în pravoslavnici), mare este numele lui" Şi iarăşi la Psalm 133 Stih 1. "Intru ieşirea lui Israel din Egipt au făcut sfinţirea lui Iuda, că din neamul lui s-au întrupat Hristos Mântuitorul, iar Israel pravoslavnicii s-au făcut stăpânirea lui". Zice şi Sirah Cap. 24 Stih 9. "Şi au zis întru Iacob locuieşte şi întru Israel moşteneşte": în eretici locuieşte numele lui Hristos: iar în pravoslavnici se moşteneşte veşnic. Cum zice David: "Adusu-s-au aminte de cuvântul său care au grăit, şi altele, şi l-au pus pe el lui Iacob spre poruncă, şi lui Israel spre legătură veşnică". Hristos este cuvântul Tatălui, la eretici, numai spre poruncă, iar la pravoslavnici spre legătură veşnică. Cum zice şi Isaia: Cap. 45 Stih 17. "Israel se mântuieşte de Domnul mântuire veşnică". Zice şi Ieremia: Cap. 2 Stih 3. ,"Sfânt este Israel Domnului început al rodurilor", adică: începutul rodului faptei creştineşti, pravoslavnicii sunt. Zice şi Isaia: Cap. 45 Stih 5. “Aşa zice Domnul, cel ce m-au plăsmuit din pântece, ca să adun pe Iacob la Domnul: şi spre Israel mă voi aduna".

Aici foarte luminat arată Prorocul că spre Pravoslavie va aduna Hristos pe eretici. Cum şi mai sus zice: "Şi întru Domnul Dumnezeu se va mări toată seminţia lui Israel". Grăieşte Duhul Sfânt şi prin Ieremia şi zice: Cap. 15 Stih 19. ,,Şi voi aşeza pe Israel la păşunea lui, şi în muntele lui Efraim, şi se va sătura sufletul lui".

Vezi luminare a Duhului Sfânt, că zice: că va aşeza pe pravoslavnici la păşunea cea duhovnicească. Şi mai zice David: la Psalm 22 Stih 1 "Domnul mă va paşte, şi nimica nu-mi va lipsi, în loc cu păşuni, acolo m-au sălăşluit", arătat este că păşunea-i duhovnicească: că mai adaugă şi zice Psalmistul: Stih 2.. "La apa odihnii m-au hrănit (la apa Botezului), şi sufletul meu l-au întors", tot aşa cum zice Ieremia, de păşunea cea duhovnicească se va sătura sufletul lui, şi la muntele Efraim zice Prorocul: "că şi Hristos s-au fost dus la muntele acela, când au ridicat jidovii piatra asupra lui" că neamul lui Efraim au primit pe Hristos: cum am arătat mai sus la Capitolul al doilea.

Şi Prorocul Isaia, la fel zice: Cap. 40 "Ca păstorul va paşte Hristos turma sa". Zice şi Iezechiel: Cap. 24 Stih 20. "Şi voi ridica vouă un păstor". Zice şi Miheia: Cap. 2 Stih 12. "Adunându-se Iacob cu toţii" (adică toţi ereticii, se vor aduna către Credinţa Pravoslavnică, la vremea de apoi,) "aşteptând, voi aştepta pe cei rămaşi ai lui Israel:" pe cei păcătoşi dintre pravoslavnici aşteaptă Hristos, ca să se pocăiască să nu rămână nici unul din pravoslavnici nemântuit, ci mântuit. Cum am tâlcuit la Capitolul al doilea din prorocirea lui Iezechiel ce zice: "pe cea tare voi păzi", şi altele.

Şi pentru aceea zice Miheia: Cap. 8. "Ca să vestească lui Iacob păgânătăţile lui şi lui Israel păcatele lui". La eretici zice: "de păgânătăţi să se pocăiască, iar pravoslavnicii de păcate". Zice şi Isaia: Cap. 20. ,,Şi în ziua aceea nu se va mai pomeni rămăşiţa lui Israel: şi cei mântuiţi ai lui Iacob nu vor mai nădăjdui spre cei ce i-au necăjit pe dânşii, şi vor nădăjdui spre Dumnezeul cel sfânt al lui Israel întru adevăr."

Aici arată Prorocul, că la vremea de apoi se vor pocăi toţi pravoslavnicii, nici unul nu va rămâne nemântuit, ci mântuit, cum puţin mai jos zice: "Ascultaţi-mă casa lui Iacob, şi toată rămăşiţa lui Israel. Cap. 40 Stih 3. "Toţi câţi au rămas, din pravoslavnici întru păcate", pe toţi îi cheamă către pocăinţă. Iar pentru eretici zice: "Şi cei mântuiţi ai lui Iacob nu toţi, numai unii". Căci antihrist va înşela din toate neamurile, numai din pravoslavnici nu va putea înşela. Cum am arătat mai sus, la Capitolul al doilea. Şi pentru aceea zice Prorocul "Şi cei mântuiţi ai lui Iacob, nu vor mai nădăjdui spre cei ce i-au necăjit pe ei". Adică, nu vor nădăjdui spre Arie, şi spre cei cu el. Ci vor nădăjdui spre credinţa pravoslavnică, ce Israel se numeşte, şi Dumnezeul lui Israel se zice.

Şi iată cum zice Isaia: Cap. 37. Stih, 9. "Pentru aceasta se vor lua fărădelegile lui Iacob, când vor zdrobi toate cele cioplite ale lor. Atunci se vor lua fărădelegile lor".

Iar pentru pravoslavnici ascultă ce zice Ieremia: Cap. 8 Stih 20. "În zilele acelea, şi în vremea aceea, zice Domnul, vor căuta strâmbătatea lui Israel şi nu va fi, şi păcatele lui Iuda, şi nu se vor afla" (Adică: păcatele din neamul lui Iuda, din care s-au întrupat Hristos) "Căci milostiv voi fi celor rămaşi pe pământ, zice Domnul". Şi iarăşi: Ieremia Cap. 6 Stih 9. "Că acestea zice Domnul culegeţi, culegeţi, ca pe o vie rămăşiţa lui Israel. Şi iarăşi: Ieremia Cap. 31 Stih 7. aşa zice Domnul către Iacob (către eretici) "Veseliţi-vă, veseliţi-vă, şi faceţi auzit cum au mântuit Domnul norodul său, rămăşiţa lui Israel".

Arătat am făcut prin multe mărturii, că pravoslavnicii până la unul se vor mântui. Iar din eretici numai unii, iar unii vor fi înşelaţi de antihrist. Şi de nu te încrezi nici cu atâtea mărturii o, cititorule, voi aduce şi alte mărturii, numai şi tu să ai de-a pururea înaintea ochilor tăi, nelipsit aceste trei gânduri.

Unul de la Psalmistul David care zice: la Psalm 61 Stih 11. "o dată au grăit Dumnezeu, două acestea am auzit" dar duhovniceşte se înţelege.

Şi a doua de la Prorocul Isaia, care arată că jidovii de la răstignire încoace au părăsit numele Israel şi Iacob. Isaia Cap. 65 Stih 15. ,Şi noi creştinii avem acuma numele Israel".

Şi al treilea gând, ca să ştii că pravoslavnicii se numesc Israel. Iar ereticii se numesc Iacob. Şi aşa vei înţelege Sfânta Scriptură, iar de nu vei crede, nu vei pricepe Sfânta Scriptură nicidecum. Şi ascultă ce zice Moise: la a doua Lege Cap. 33 Stih 28. "Şi va locui Israel fără de frică singur pe pământul lui Iacob, cu grâu, şi cu vin, şi cerul va fi lui ca rouă". Cu cuvintele acestea arată, că la vremea de apoi va fi o turmă, şi un păstor, o Credinţă şi o Împărăţie.

Şi la Capitolul al patrulea, cu ajutorul lui Hristos voi arăta prin multe mărturii, când va fi, şi împărăţia, şi credinţa pravoslavnică va fi în toată lumea.

Cum zice aici Moise: "Că Israel, pravoslavnicii, vor locui pe pământul lui Iacob, pe ţările ereticilor". Şi singur arată că nu va fi altă Lege sau Credinţă pe pământ, fără numai Pravoslavnica Credinţă, şi fără frică, că nu vor fi atunci păgâni cum sunt acuma, care vor să înghită pe pravoslavnici: Şi grâul, şi cu vinul, zice Moise că închipuieşte Tainele lui Hristos: vor fi în toate zilele, şi în tot locul. Şi mai adaugă Moise şi zice: "Şi cerul cu rouă, închipuieşte apa pe care o turnăm în sfintele Taine, în loc de apa şi sângele ce au curs din coasta lui Hristos". Şi iată ce mai adaugă Moise şi zice: "fericit eşti tu Israile, nu este alt norod asemenea ţie mântuit de Domnul. Aici nu poţi să zici că pentru jidovi grăieşte Moise, la a doua Lege Cap. 21.

Arătat este că pentru noi pravoslavnicii grăieşte Moise. Zice şi Sirah: Cap. 17 Stih 14.  fiecărui neam au pus povăţuitor, şi partea Domnului Israel este". Zice şi Isaia: Cap. 29 Stih  22. “Aşa zice Domnul, asupra casei lui Iacob, nu acum se va ruşina Iacob, nici îşi va schimba faţa Israel".

Vezi cum toate cu rânduială le-au grăit Duhul Sfânt, căci Iacob nu se va ruşina, că până nu vor primi Credinţa Pravoslavnică sunt ruşinaţi ereticii.

Iar atunci când vor primi Credinţa Pravoslavnică, nu se vor mai ruşina, zice Prorocul, iar Israel, adică pravoslavnicii nu vor schimba faţa nicidecum, ci cum au fost ei mai înainte pravoslavnici, aşa va fi Credinţa Pravoslavnică până în vecii vecilor fără de sfârşit.

Şi iată ce mai adaugă Prorocul de zice: “şi cei ce rătăcesc cu Duhul, vor cunoaşte înţelegerea, şi cei ce cârtesc se vor învăţa a asculta". Ereticii, adică rătăcesc cu Duhul, că zic ei că şi de la Fiul purcede Duhul Sfânt . Iar arunci la vremea de apoi, vor cunoaşte cum că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl, şi întru Fiul se odihneşte. Iar jidovii cârtesc, nicidecum nu vor să le pomenească cineva de Hristos: şi îşi astupă urechile lor ca să nu audă de Hristos. Cum zice David: la Psalm 57 Stih 4. "Ca unei aspide surde care îşi astupă urechile sale ca să nu audă" iar la vremea de apoi se vor învăţa a asculta. Şi ascultă acuma ce zic Prorocii pentru eretici.

Mai întâi Isaia zice: Cap. 8 Stih 16. "Atunci nu vor fi cei ce pecetluiesc Legea ca să nu înveţe", că ereticii unde au avut putere în ţările lor au oprit pe pravoslavnici ca să înveţe pe copiii lor Credinţa Pravoslaviei, şi au silit pe pravoslavnici ca să se facă cu dânşii una.

Iar atunci, zice Prorocul, când va fi o singură turmă, nu va mai fi la dânşii putere să mai facă rău la pravoslavie, şi precum se vede au slăbit ereticii, că aproape este vremea să se facă o singură turmă, cum voi arăta la Capitolul al patrulea cu ajutorul lui Hristos.

Şi iarăşi zice Isaia, “Şi va adaugă Domnul pe Iacob, şi va alege încă pe Israel, şi iarăşi fi-va în ziua aceea scăderea măririi lui Iacob", şi "cete grase ale măririi lui se vor cutremura", zice şi Ieremia: “Mare s-au făcut ziua aceea, şi puţină vreme i-au rămas lui Iacob, şi întru această zi se va mântui".

Au nu vedem cu ochii noştri că au început să se împlinească cuvintele Prorocilor, au nu s-au cutremurat toată cetatea Romei cu toţi cei mari ai ei, au n-au scăzut măririle şi trufiile celor din Polonia, şi prin aceasta se vor mântui, zice Prorocul: să nu gândească cineva că trupeşte grăieşte că se vor mântui, ci Prorocul duhovniceşte grăieşte că se vor mântui sufletele lor, adică vor ieşi din multe necazuri şi vor primi Credinţa Pravoslavnică, cum de faţă vedem şi auzim că au început a veni către pravoslavie, sub împărăţia Rusiei, şi sfintele praznice împreună cu noi prăznuiesc. Şi iată ce mai zice Isaia: "fiii lui Iacob cei ce vin vor odrăsli, şi Israel va înflori, şi se va umple lumea de rodul lui" adică de pravoslavnici se va umple toată lumea, şi la eretici zice va odrăsli, iar pentru pravoslavnici zice va înflori, şi iarăşi: Isaia Cap. 44 Stih 27. "Veseliţi-vă, cerurilor că au miluit Dumnezeu pe Israel, strigaţi munţi că au izbăvit Dumnezeu pe Iacob", pentru pravoslavnici zice că au miluit Dumnezeu: adică pe pravoslavnici au miluit cu mântuirea la sfârşit, cu împărăţia cerurilor, iar pe eretici au izbăvit Dumnezeu din munca veşnică, când vor primi Credinţa Pravoslavnică, şi pentru aceea zice prorocul veseliţi-vă cerurile pentru noi pravoslavnicii, iar pentru eretici zice: strigaţi munţi, adică cele pământeşti să se bucure pentru dânşii. Şi de aceea adaugă Prorocul şi zice:  "Şi Israel se va mări".

Arătat este că mântuirea ereticilor măcar de vor primi Credinţa Pravoslavnică, nu va fi ca mântuirea pravoslavnicilor, că Hristos zice: "Toată hula se va ierta: iar cine va huli asupra Duhului Sfânt, nu se va ierta în veacul acesta, nici în veacul viitor". Matei Cap. 12 Stih  32. Şi iată zice şi Prorocul Miheia. Cap. 2 Stih 7.

"Acela ce zice casa lui Iacob au mâniat pe Duhul Domnului" şi cu adevărat, că ereticii hulesc pe Duhul Sfânt, şi ascultă ce zice Prorocul Ieremia pentru dânşii: Cap. 46 Stih 27. “Nu te teme, sluga mea, Iacobe, zice Domnul: că voi aduce sfârşit în toate neamurile, iar pe tine nu te voi face să te sfârşeşti, ci te voi pedepsi spre judecată, şi nevinovat nu te voi face". Vezi cât de limpede ne arată Prorocul că Dumnezeu nu va ierta ereticilor hula care hulesc ei asupra Duhului Sfânt, chiar dacă vor primi sfânta Credinţă Pravoslavnică. Zice şi Prorocul Amos: Cap. 4 Stih 7 . "Juratu-s-au Domnul asupra seminţiei lui Iacob, că nu se vor uita spre pricinile". Grăieşte Duhul Sfânt şi prin Isaia de zice: Cap. 45 Stih 8. "Pentru sluga mea Iacob, şi pentru Israel cel ales al meu eu te voi chema pe numele tău, şi te voi primi, iar tu nu m-ai cunoscut pe mine".

Şi aici foarte luminat arată Prorocul că Ereticii vor primi Credinţa Pravoslavnică, şi se vor chema iarăşi Israel, Isaia Cap. 45 Stih 19. Şi iarăşi: "Nu întru ascuns, nici în loc întunecos al pământului am grăit: au n-am zis la seminţiile lui Iacob degeaba încercaţi, eu sunt Domnul ce grăiesc dreptate şi adevăr “. Şi iarăşi: Isaia Cap. 48 Stih 20. "Vestiţi până la marginile pământului, ziceţi că au izbăvit Domnul pe robul său, pe Iacob".

Zice şi Prorocul Ieremia, Cap. 2 Stih 13. “Aşa zice Domnul: iată eu voi întoarce înstrăinarea lui Iacob, şi robirea lui voi milui". Şi iarăşi: “Şi tu să nu te temi de robul meu Iacob, iată, te mântuiesc şi se va întoarce Iacob de departe şi se va odihni".

Zice şi Varuh: Cap. 3 Stih 37. "Aflat-am toată calea ştiinţei, şi am dat-o lui Iacob, slugii sale, şi lui Israel, cel iubit de dânsul".

Arătat este prin mulţime de mărturii, cum că la vremea de apoi, vor veni şi ereticii către Credinţa Pravoslavnică. Şi mântuirea lor nu va fi tocmai ca a pravoslavnicilor, că vedem că toţi Prorocii îi numesc pe dânşii robi, şi pe pravoslavnici îi numesc Israel cel iubit sau Israel cel ales, ca pe Fiii lui Dumnezeu. Cum grăieşte Duhul Sfânt prin glasul lui Ieremia de zice: Cap.  2 Stih  14. "Au rob este Israel?" Şi altele.

Arătat este că noi pravoslavnicii, suntem ca Fiii lui Dumnezeu, iar ereticii sunt ca robii lui Hristos, şi robul nu rămâne în casă pe veci, ci Fiul rămâne.

Şi ascultă pe înţeleptul Sirah: ce descoperire face el între pravoslavnici, şi între eretici, de zice Cap. 37 Stih 26. "Viaţa omului în numărul zilelor, şi zilele lui Israel sunt nenumărate", adică: viaţa ereticului (care om se numeşte, cum am pomenit mai sus), în numărul zilelor este, cât trăieşte numai în viaţa aceasta pământească, iar la viaţa cea viitoare n-au nădejde, de nu vor primi Credinţa Pravoslavnică. Iar zilele lui Israel nenumărate sunt, adică: zilele pravoslavnicilor nenumărate sunt.

Cum zice Hristos prin gura lui Isaia: "Şi vor fi zilele norodului meu, după zilele lemnului vieţii", adică, zilele pravoslavnicilor care sunt norod ales al lui Hristos vor fi după zilele cinstitei cruci, care lemnul vieţii este, precum Crucea lui Hristos n-are sfârşit, aşa şi pravoslavnicii, vor trăi la împărăţia cerurilor fără de sfârşit.

Cum zice David: Cap. 3 Stih 24. "O, Israile (adică: o pravoslavnice), cât de mare este casa lui Dumnezeu, şi locul câştigului ei mare este şi nu are sfârşit, înalt foarte este, şi nemăsurat".

Cum şi Mântuitorul zice: "la Casa Tatălui meu multe lăcaşuri sunt".

Căci mai înainte de venirea lui Hristos: sinagoga jidovilor, s-au numit casa cea iubita a lui Dumnezeu. Cum cântă Psalmistul: la Psalm 138 Stih 37. "Casa lui Aron, casa lui Levi, binecuvântaţi pe Domnul".

La fel şi Prorocul Zaharia unde proroceşte pentru patimile lui Hristos zice: Cap. 13 Stih  6. “Şi voi zice către El, ce sunt rănile acestea prin mâinile tale?" şi va răspunde Hristos către tatăl şi va zice: "m-am rănit la casa mea cea iubită", adică: la adunarea jidovilor, care au fost casa iubită lui Hristos.

Cum zice Hristos către sfinţii Apostoli: "Mai vârtos vă duceţi către oile cele pierdute ale casei lui Israel".

Arătat este, că ei au fost casa lui cea iubită. Iar acum după ce au răstignit ei pe Hristos, au rămas casa amarurilor.

Cum zice Dumnezeu către Prorocul Iezechiel: Cap. 12 Stih 1. “În mijlocul nedrepţilor tu locuieşti, au ochi şi nu văd, şi urechi au şi nu aud, că este casa amarurilor".

Şi pentru aceea zice: "şi iată că va rămâne casa voastră pustie".

Cum şi prin gura lui Ieremia zice: Cap. 12 Stih 1. "părăsit-am casa, lăsat-am moştenirea mea". Şi am rămas noi pravoslavnicii, casa cea iubită lui Hristos: şi ne vom învrednici cu toţi, să intrăm în lăcaşurile casei împreună cu toţi sfinţii, la odihna veşnică cea fără de sfârşit, Amin.

[Înapoi] [Cuprins] [Înainte]

---